Dacă studii economice - atunci la ASEM
VINO la ASEM, FII STUDENTUL NOSTRU!

Pretendent:
Natalia ȚÎMBALIUC
Conducător ştiinţific:
Ala COTELNIC, doctor habilitat în științe economice, profesor universitar
Consiliul Ştiinţific Specializat:
D 32.521.03-11
Tema tezei
Inteligența emoțională ca factor de eficientizare a managementului organizației
Specialitatea:
521.03 – Economie și management în domeniul de activitate
Data:
29 iunie 2018
Ora:
1500
Local:
Academia de Studii Economice a Moldovei, pe adresa: Chişinău, str. Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni nr.61, Bloc "A", etajul 3, Sala Senatului
1.Principalele publicații științifice la tema tezei de doctor:
  1. Natalia, Ţîmbaliuc Conducerea bazată pe inteligenţă emoţională. În: Economica, Chişinău: ASEM, 2014, An. XXII, nr. 1 (87), pag. 49-53 (0,34 c.a.); ISSN 1810-9136. Categoria B.
  2. Natalia, Ţîmbaliuc Inteligenţa emoţională în contextul teoriilor comportamentale. În: Economie şi Sociologie. Chişinău: Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, 2014, nr. 2, pag. 97-102 (0,43 c.a.); ISSN 1857-4130. Categoria B.
  3. Natalia, Ţîmbaliuc Conceptul de inteligenţă emoţională şi funcţiile managementului. În: Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Republica Moldova: 20 de ani de reforme economice”, Volumul , din 23-24 septembrie 2011. Chişinău: ASEM, 2011, pag. 134-137 (0,33 c.a.); ISBN 978-9975-75-587-0
  4. Natalia, Ţîmbaliuc Conceptul de inteligenţă. În: Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Strategii şi politici de management în economia contemporană”, din 30-31 martie 2012. Chişinău: ASEM, 2012, pag. 78-82 (0,47 c.a.); ISBN 978-9975-75-594-8
  5. Natalia, Ţîmbaliuc Inteligenţa nativă versus inteligenţa emoţională. În: Conferinţa ştiinţifică internaţională ,,Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii”,Volumul I, din 28-29 septembrie 2012. Chişinău: ASEM, 2012, pag. 244-245 (0,26 c.a.); ISBN 978-9975-75-628-0
  6. Natalia, Țîmbaliuc Managerul inteligent emoțional. În: Conferința științifică internațională ,,Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al cercetării și educației”, Volumul I, din 5 iunie 2015. Cahul, 2015, pag 327-332 (0,42 c.a.); ISBN 978-9975-914-98-7
  7. Natalia, Țîmbaliuc Inteligența emoțională la locul de muncă. În: Conferința științifică internațională "25 de ani de reformă economică în RM: prin inovare și competitivitate spre progres economic", din 23-24 septembrie 2016. Chișinău: ASEM, 2016, pag 253-256 (0,3 c.a.), ISBN 978-9975-75837-6
  8. Natalia, Ţîmbaliuc Construirea unei echipe cu ajutorul inteligenţei emoţionale. În: Conferinţa naţională cu participare internaţională ,,Strategii şi politici de management în economia contemporană”, ediţia   a III-a, din 28-29 martie 2014. Chişinău: ASEM, 2014, pag. 239-242 (0,37 c.a.); ISBN 978-9975-75-678-5
  9. Natalia, Țîmbaliuc Aspecte conceptuale ale eficienței și eficacității manageriale. În: Conferința națională cu participare internațională ,,Strategii și politici de management în economia contemporană”, ediția a IV-a, din 27-28 martie 2015. Chișinău: ASEM, 2015, pag. 139-143 (0,35 c.a.); ISBN 978-9975-75-722-9
  10. Natalia, Țîmbaliuc Inteligența emoțională și modelul circumplex. În : Conferința națională cu participare internațională ”Strategii și politici de management în economia contemporană”, ediția a V-a, din 25-26 martie 2016.  Chișinău : ASEM, 2016, pag. 123-127 (0,27 c.a.) ; ISBN 978-9975-75-791-1
  11. Natalia, Ţîmbaliuc Inteligenţa emoţională şi leadershipul. În: Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători, ediţia a VIII-a, din 28-29 aprilie 2010. Chişinău: ASEM, 2010, pag. 60-61 (0,18 c.a.); ISBN 978-0075-75-543-6
  12. Natalia, Ţîmbaliuc, Ala, Cotelnic Metode de măsurare a inteligenţei emoţionale. În: Simpozionul ştiinţific al tinerilor cercetători, ediţia a X-a, din 28-29 aprilie 2012. Chişinău: ASEM, 2012, pag. 259-262 (0,26 c.a.); ISBN 978-9975-75-618-1
2. Rezumatul tezei

Problema ştiinţifică soluţionată rezidă în fundamentarea teoretică și practică a importanței pe care o prezintă inteligența emoțională a managerilor, indiferent de nivel, în vederea eficientizării activității sale și a colectivului în întregime, prin elaborarea unui model de evaluare a inteligenței emoționale și testarea acestuia în cadrul companiilor din Republica Moldova.

Importanţa teoretică a tezei constă în contribuțiile aduse la precizarea și definirea noțiunilor fundamentale ale teoriei inteligenței emoționale, eficienței activității manageriale. De asemenea importanța teoretică a cercetării este argumentată prin: determinarea bazelor teoretice şi a reprezentărilor metodologice ale identificării inteligenței emoţionale în contextul aplicării unui anumit comportament managerial; formularea criteriilor de evaluare a inteligenţei emoţionale a managerilor; evidențierea metodelor și criteriilor de evaluare a activității managerilor.

Rezultatele cercetării pot servi drept bază pentru investigațiile ulterioare, mai profunde a calităților pe care trebuie să le posede un conducător în vederea realizării cu succes a atribuțiilor sale, a eficientizării activității întregii echipe. În plus, în premieră pentru știința economică din Republica Moldova, și în deosebi cea managerială, a fost efectuată o cercetare empirică, care a avut drept scop determinarea interdependenței dintre comportamentul managerial al persoanei cu funcție de conducere, exprimat prin stilul de conducere practicat, și  între nivelul inteligenței emoționale a conducătorului și eficiența activității sale, exprimată prin realizarea funcțiilor manageriale. În așa mod, cercetarea contribuie la dezvoltarea teoriei personalității managerului, completând-o cu așa un element ca inteligența emoțională.

3. Conținutul de bază al tezei

În orice tip de organizație se derulează procese de muncă prin care se obțin bunuri economice destinate satisfacerii unui segment al nevoii sociale. Artizanii acestor procese – de management, principale sau de sprijin - sunt managerii și executanții, care îndeplinesc roluri diferite, dar interdependente. Dacă managerii fundamentează și adoptă decizii, executanții inițiază acțiuni pentru operaționalizarea acestora, cu sprijinul metodologic al primilor. Asemenea preocupări sunt guvernate de aceleași principii - eficiență și eficacitate. Privit din această perspectivă, managementul, ca activitate, implică eforturi și generează efecte, predominant calitative, necuantificabile. Exprimarea eficienței și a eficacității manageriale, a performanțelor speci­fice pe care le presupun este un demers științific pe cât de complex, pe atât de complicat și dificil.

Cu toate că aspectele ce țin de procesul managerial sunt foarte actuale și pe larg discutate în mediul academic și științific din diverse domenii, destul de controversată și ambiguă rămâne problema cu privire la  criteriile de apreciere a eficienței conducătorului. În teorie, eficiența activității presupune existența unor efecte, în raport cauzal cu eforturile depuse pentru obținerea lor.  În practică, este foarte dificil de a identifica indicatori obiectivi ai activității eficiente a  managerului. Unii autori sunt de părerea că eficiența managerului poate fi determinată pornind de la nivelul de profitabilitate și reducere a costurilor pentru activități.  Însă, dacă ar fi să măsurăm eficiența managerului doar prin prisma unor indicatori concreți, atunci reiese că, atingând acești indicatori, managerii nu se vor mai confrunta cu alte probleme în activitatea lor, ceea ce nu corespunde realității.

În calitate de indicatori de evaluare a activității efectuate pot servi așa indicatori economici ca: productivitatea muncii, rentabilitatea etc. Însă, aceștia pot fi datorați și altor factori, care au atribuție nu doar la activitatea unui manager concret, dar și la organizație în întregime.  În plus, un indicator al eficienței managerului este atitudinea subordonaților unul față de celălalt sau față de manager, în special. În acest mod, sentimentul confortului psihologic, fiind un indicator subiectiv al activității de succes al managerului, este  considerat indicator important al eficienței activității acestuia. Posibilitatea de creștere a eficienței activității manageriale prin dezvoltarea inteligenței emoționale a acestora deschide noi perspective de dezvoltare inovatoare a comunității de afaceri în ansamblu. Inteligenţa emoţională influenţează eficiența organizaţiei în mai multe direcţii: recrutarea şi păstrarea angajaţilor, dezvoltarea talentelor, munca în echipă, implicarea angajaţilor, simţul moral şi sănătatea, inovaţia, productivitatea, eficienţa, veniturile, calitatea serviciilor, loialitatea clientului etc.

Capitolul I Abordări conceptuale ale inteligenței emoționale în managementul organizației moderne” conține o prezentare a elementelor definitorii ale cadrului conceptual și metodologic aferent inteligenței emoționale și activității manageriale. Este efectuată analiza originii etimologice și semantice a conceptului IE, sunt evidențiate principalele componente și dimensiuni ale inteligenței emoționale în abordarea diferitor savanți, se conține precizarea metodelor de măsurare a IE, existente în literatura în domeniu.

Capitolul II „Inteligența emoțională în procesul managerial și rolul acesteia în asigurarea eficienței actului managerial”  prezintă inteligența emoțională a managerului în cadrul locului de muncă al acestuia, evidențiază posibilitatea formării managerului, centrată pe dezvoltarea competențelor emoționale și interpersonale.

Capitolul III „Direcții de îmbunătățire a eficienței manageriale prin valorificarea inteligenței emoționale a persoanelor cu funcții de conducere a întreprinderii”  are la bază prezentarea cercetării empirice, realizate în cadrul a 30 de organizații din Republica Moldova. Este prezentat eșantionul, sunt caracterizați respondenții sub diverse aspecte, este efectuată evaluarea inteligenței emoționale a managerilor în baza propriei metodologii, este determinată interdependența între inteligența emoțională a managerului și stilul de conducere practicat de acesta, între inteligența emoțională a managerului și eficiența activității acestuia, având la bază funcțiile manageriale, astfel  validând ipotezele cercetării.

În capitolul „Concluzii generale și recomandări”, se evidențiază concluziile relevante, rezultate în urma cercetării teoretice și empirice efectuate și se înaintează unele recomandări în vederea eficientizării activității managerului.

4. Principalele rezultate obținute constau în:
  1. Inteligența emoțională se referă la un set de abilități și competențe emoționale și sociale care pot influența felul nostru de a fi, respectiv modul în care ne percepem pe sine și ne exprimăm, modul în care dezvoltăm și menținem relațiile sociale, modul în care facem față provocărilor și folosim informația cu privire la propriile trăiri astfel încât să ne adaptăm și să acordăm un sens evenimentelor la care suntem expuși.
  2. Evaluarea eficacității managementului constă în determinarea calității proceselor de management, nivelului de utilizare rațională a resurselor materiale, financiare, umane.
  3. Există o relație pozitivă între nivelul inteligenței emoționale a managerului  și  eficiența executării actului managerial. În special, managerii cu un nivel superior de inteligență emoțională, iau decizii, care sporesc eficiența activităților, inclusiv și profitabilitatea organizației.
  4. Nivelul inteligenței emoționale a managerului afectează eficacitatea exercitării funcțiilor manageriale: eficiența managerială va crește o dată cu ridicarea nivelului competențelor emoționale ale managerilor.
  5. Comportamentul managerului este în strânsă legătură cu stilul acestuia de conducere.  Liderii organizațiilor care caracterizează un nivel ridicat de inteligență emoțională sunt predispuși la un stil democratic de luare a deciziilor manageriale.