Interviu cu Rectorul ASEM, Academicianul Grigore BELOSTECINIC

-              Domnule rector, inclusiv Președinte al Consiliului Rectorilor din RM,  care este situația învățământului superior la moment? Care sunt cele mai grave probleme (generate de noul cod al educației, poate).  Soluții?
-              Ca și orice universitate ce își desfăşoară activitatea într-un mediu real specific RM, avem incertitudini foarte mari la acest moment, în primul rând avem primejdii generate de evoluţii demografice negative în RM.  În ultimii 25 de ani se nasc tot mai puţini copii, deci vom avea un număr mult mai mic de pretendenţi la studii din care vom putea selecta viitorii studenţi. Un număr foarte mari dintre copii după şcoală merg să se întregească cu părinţii plecaţi peste hotare. Avem un număr foarte mare de burse oferite de guvernul României, un număr foarte mare de copii pleacă la studii peste hotarele RM, deoarece universităţile noastre nu au cea mai  bună imagine în societatea noastră. Cei care pleacă nu revin acasă. Probabil că mai mult din 80 la sută rămân acolo unde au mers la studii, asta este o primejdie foarte mare.  Dacă e să raportăm numărul de studenţi  la mia de locuitori, atunci avem  27, un procent mai mic decât în statele UE, unde sunt  în jur de 37-38, și chiar mai mic decât în statele vecine,  România sau Ucraina.  Sunt datele care trebuie să ne pună în faţa unor întrebări.

În aceste condiţii, concurența între universităţile noastre pentru a atrage la studii pe cei mai buni absolvenţi de la licee, este mult mai dură și pe interior și în exterior.  Ceea ce trebuie să se înțeleagă, e că orice dorinţe de dezvoltare presupun investiţii. Suntem în căutarea unor noi resurse suplimentar la cele pe care le  poate oferi statul. Noi activăm în condiţii de subfinanţare. Pentru universităţile noastre aceasta este  destul de dificil, ori populaţia nu este în stare să achite taxe mult mai mari din care  să ne permitem aceste investiţii în dezvoltare.

Totodată, suntem într-o perioadă de implementare a Codului educaţiei,  care presupune, spre regret,  la moment costuri mult mai mari decât anterior - fără a cunoaşte efectele pozitive. S-a impus crearea multor consilii,  structuri noi universitare, şcoli doctorale, care devin foarte costisitoare, trebuie să identificăm noi surse de finanţare. Aceasta în condițiile în care se conturează  tendinţa de scădere a numărului de studenţi. În ultimii 7 ani am ajuns  de la 125 000 la circa 87 000 – 88 000. Această scădere cu 35 la sută per total este și mai pronunțată în cazul studenţiilor,  care aleg să-și facă studiile la facultăţile cu profil economic şi drept,  (cu 40 la sută mai puțin decât acum  7 ani). Acesta  ar fi provocarea principală

”Provocarea cea mare a universității de mâine vine din cifrele de ieri: atestăm o scădere cu aproape 35 de %, față de acum 7 ani,  a numărului de studenți în universitățile țării. Aleg să studieze economia sau dreptul și mai puțini (-40%).”

-              Se va ajunge sau nu la concentrarea învățământului superior finanțat din bani publici în doar 7 universități, așa cum prevede un proiect de reformă?
-             Concentrarea în șapte universităţi a fost opinia unei echipe de cadre didactice de la câteva universităţi din RM, implicate într-un proiect internaţional, şi care trebuia să aibă o finalitate. Finalitatea a fost acea propunere de a optimiza învățământul superior. Nu e o propunere greşită.  Procesul de reducere a numărului de universităţi este un unul firesc pentru RM. Dacă e să analizăm în dinamică, noi am ajuns de la 54-55 de universităţi în anii 90 -2000, până la 31 de universităţi în prezent.  O reducere de aproape  două ori. În condiţiile în care concurenţa devine tot mai dură şi numărul de pretendenţi tot mai mic, nu vor avea toate  universităţile de unde să-şi asigure pretendenţii la studii, şi vor fi nevoite să-şi înceteze activitatea. În curând va începe procesul de acreditare academică de către Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii și vreau să cred că aceasta va fi obiectivă  şi în egală măsură de strictă. Respectiv, acele universităţi care nu corespund exigenţelor vor fi obligate să-şi sisteze activitatea. Vor supravieţui universităţile care se vor adapta într-o măsură mai mare la mediul în care activăm şi vor dezvolta mai efectiv politici educaţionale.  ASEM-ul va fi una din aceste universităţi,  sunt absolut sigur. Procesul este firesc, universităţile mai mari au posibilităţi mai mari a se dezvolta, a atrage studenţii, a stabili relaţii de colaborare, a implementa tehnologii noi, dar în acelaşi timp aceste oportunităţi ar trebui să le aibă toate universităţile.

-              Domnule rector, la câte conferințe se organizează în universități, ar fi cazul ca societatea să beneficieze de niște soluții care să ducă în ultimă instant la un trai mai bun și la o economie mai inteligentă? De ce nu trăim mai bine?
-              Tot ceea ce se întâmplă într-o universitate trebuie să fie transparent, inclusiv la componenta activităţi sau acţiuni de ordin ştiinţific, distractiv ori alt gen.  Oricine are acces liber la ele.  Da, noi suntem cei care generăm cunoştinţe, idei , pe care le expunem în materiale publicate, cărţi, monografii și care ar fi bine să fie corect apreciate, la nevoie - implementate de către cei responsabili de elaborare şi implementare de politici în RM.

-              Dar ei nu vin la aceste conferinţe…
-            Cel puţin ar trebui să fie permanent în căutarea de informaţii de acest gen. Noi îi invităm permanent. În genere, RM are o problemă foarte mare legată de implicarea relativ redusă a personalului din orice întreprindere în procesul de învăţare continuă pe parcursul vieţii. În toată lumea personalul din întreprinderi , instituții este implicat în traininguri, stagieri, din care fiecare ia ceva util activității sale. Stabilirea unor relaţii corecte de parteneriat între mediul de afaceri şi instituțiile statului contează foarte mult pentru a schimba lucrurile împreună spre bine.

-              Şi parteneriatul se vede deja conturat?
-            Orice parteneriat înseamnă dorinţă expusă şi exprimată de ambele părţi participante. Noi suntem deschişi pentru această colaborare cu mediul de afaceri şi instituţional din RM, mai rămâne ca acest interes să existe din partea celor care formează acest mediu.

”O carieră în cercetare este prestigios, e de perspectivă, dar nu și atractivă material pentru tinerii ambițioși”

-              Este convenabil acuma să faci o carieră în educaţie şi ştiinţă?
-             Este prestigios, este de perspectivă, dar nu sunt absolut convins că este domeniul cel mai solicitat de către absolvenţii ambiţioşi, inclusiv în cerinţele pe care le au pentru remunerarea muncii pe care să o presteze. Tinerii doresc o remunerare mult mai mare decât pe cea care îl oferă mediul universitar şi de cercetare din RM, de aceea sunt nevoiţi să prefere alte domenii de activitate.

Autoritățile noastre au mai multă încredere în tot ce vine din afara țării, decât în ceea ce este plămădit aici

-              Academia are multe centre de instruire, cercetare, consultanță, analiză. De ce nu găsim ofertele acestor centre la investigarea, de exemplu, a fraudelor din sistemul financiar, bancar?  De ce Kroll  poate, iar un centru din ASEM – nu,  fiind în acest domeniu şi cunoscând sistemul contabil şi mentalitatea moldovenească să cerceteze și să ofere răspunsuri, cu atât mai mult că puterea juridică a rapoartelor ar fi aceeași – doar consultativă?
-              Spre regret autoritățile noastre au mai multă încredere în tot ce vine din afara RM, decât în ceea ce este din cadrul ţării. Se consideră mai de prestigiu. Aici cred că s-a hotărât să fie implicată o companie care are o reputaţie la nivel internaţional, considerându-se că rezultatele acestor investigaţii vor fi mai apropiate realităţilor în care au avut loc aceste fenomene.  Nu cred că a fost organizat un concurs public pentru selectarea acestei companii, a fost selectată după alte criterii, dar centrele care activează în ASEM, domeniile în care acestea activează cred eu nu sunt nemijlocit legate de cel ce ţine de fraude.

-              Se pune accentul pe selectarea unei persoane din exterior și la cârma Băncii Naţionale, nu este  o renegare a capacităţilor noastre de a oferi specialiști buni domeniului ?
-              Este o decizie care la moment poate fi tolerată. Trebuie iarăși să admitem  că absolvenţilor noştri, cetăţeanului RM,  când nu e suficient de apreciat la noi acasă, îi reuşeşte atunci când pleacă peste hotare,  unde sunt implicaţi în cele mai înalte posturi şi funcţii. Acolo ei sunt percepuţi ca veniţi din afara statului şi li se dă o valoare mai mare. Este o practică internaţională, trebuie să acceptăm mobilitatea, flexibilitatea. Avem o mulţime de persoane care pot pretinde la această funcţie din interior, dar aici s-a mizat mai mult pe integritatea celui din afara, care e bine să nu aibă relații și prietenii stabilite, care să dăuneze instituției și așteptărilor publice.

Consemnare: L. Lupașco